Moșii de toamnă 2025 - Sâmbăta Morților

Moșii de toamnă (Sâmbăta Morților) reprezintă una dintre zilele de sărbătoare de peste an în care se face pomenire generală și se dă de pomană pentru sufletele morților. Zilele de Moși au dată fixă (Moșii de Sân-Petru, Moșii de Sf. Ilie, de Sântămaria Mare sau de Ziua Crucii) sau dată mobilă, depinzând de anumite sărbători (Moșii de iarnă, Moșii de Florii, Moșii de vară, Moșii de Ispas).

Când sunt Moșii de toamnă?

În calendarul ortodox, Moșii de toamnă se țin înainte de începerea Postului Crăciunului – de obicei în prima sâmbătă din luna noiembrie sau în ultima sâmbătă din luna octombrie. Aceasta este Sâmbăta Morților, o zi de amintire și de rugăciune pentru cei plecați dintre noi.

În anul 2025, Moșii de toamnă pică pe data de 1 noiembrie.

În calendarul popular românesc, Moșii de toamnă sunt asociați sărbătorii Sf. Dumitru și în popor se mai numesc și "Moșii de Sumedru". Împreună cu Moșii de iarnă, ei alcătuiesc "Moșii cei mari din an".

Conform tradițiilor populare, Moșii de toamnă se țin în ajunul sau în sâmbăta de dinaintea zilei de Sfântul Dumitru, când lumea împarte de pomană pentru cei morți. Este una dintre cele mai importante sâmbete de pomenire a morților.

Ce se face de Moșii de toamnă?

În biserici, oamenii scriu numele morților dragi pe pomelnice și le duc la altar, împreună cu o lumânare aprinsă și cu o prescură. Preoții celebrează Sfânta Liturghie și citesc pomelnicele, punând părți din prescura pentru morți pe Sfântul Disc, lângă Sfântul Agnet, simbol al trupului lui Hristos. Oamenii se roagă pentru sufletele celor trecuți pe lumea cealaltă. După liturghie, se citește și slujba parastasului.

După biserică, oamenii se duc la cimitire, unde se fac slujbe pentru pomenirea morților. Se curăță mormintele, se pun flori și buchete funerare și lumânări aprinse și se dă de pomană pentru cei adormiți.

Ce se împarte de Moșii de toamnă?

Se duc la biserică într-un coș, pentru a fi sfințite în cadrul slujbei de pomenire:

• o farfurie cu colivă și păhărele mici cu colivă, pentru împărțit
• o sticlă cu vin
• prescuri sau un colac împletit
• lumânări (una de pus în gura sticlei cu vin, câte una pentru fiecare farfurie și păhărel cu colivă și câte una pentru fiecare prescură sau colac)
• pachete cu alimente (legume, fructe, dulciuri, mâncare gătită – în general se împart alimentele preferate ale persoanei decedate)

Pentru preot sunt necesare:

• tămâie
• cărbuni
• prosop
• două lumânări (una se dă odată cu pomelnicul, înainte de slujbă, iar cealaltă împreună cu prosopul, la citirea pomelnicelor)

După slujbă, păhărelele cu colivă și pachetele cu alimente se împart.

În trecut se dădeau de pomană colaci și grâu fiert cu lapte, unt sau brânză. Se credea că moșii se hrănesc din aburii proveniți de la fierturi, de aceea cel puțin un fel de mâncare trebuia să fie fierbinte.

Ce nu se dă de pomană de Moșii de toamnă?

Nu este bine să împarți de Moșii de toamnă:

• țigări
• alcool
• obiecte care au aparținut răposatului

Tradiții și obiceiuri de Moșii de toamnă

Seara, la lumina focurilor ritualice care se aprindeau de Sumedru în lumea satelor, se obișnuia să se împartă copiilor mere, nuci, struguri sau prune uscate – de unde și denumirea de "Moșii de Sâmburi", care se mai folosește și în cazul Moșilor de vară.

În zona Banatului, spiritele morților (adică "moșii") erau invocate pentru sănătatea și bunăstarea celor din casă:

În unele locuri, în zonele rurale, se face o masă de pomenire la care sunt chemați vecini, rude, dar și oameni fără posibilități materiale.

Superstiții la Moșii de toamnă

Ca orice sărbătoare populară, ziua Moșilor de toamnă este marcată și de o serie de superstiții:

• Toate lucrurile necesare pentru biserică se pregătesc încă din ajun - se crede că e păcat să te prindă ziua de Moși cu ele nepregătite.
• În ziua de Moși este bine să le ceri iertare celor cărora le-ai greșit și să ai sufletul împăcat.

Ce nu se face de Moșii de toamnă?

În vechime, ziua Moșilor de Sf. Dumitru era caracterizată și de anumite interdicții. Printre acestea se numără următoarele:

• Nu se spală, pentru ca apa murdară să nu întineze sufletele morților.
• Nu se mătură, pentru ca praful să nu se ridice în ochii morților.
• Nu se aruncă gunoiul, ca să nu ajungă în mâncarea morților.
• Nu se fac vizite, decât dacă scopul acestora este să dai de pomană.
• Femeile nu torceau lâna, pentru ca pomana să nu le fie refuzată, adică "întoarsă".
• Nu se cer bani cu împrumut.
• Nu este bine să te duci la fântână sau să treci printr-o răscruce izolată. Se crede că pe acolo stau duhuri rele, care îți vor aduce ghinion până la sfârșitul anului.
• Nu e bine să ieși din biserică înainte să se termine Sfânta Liturghie.