Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii (14 septembrie 2024)
În fiecare an, în data de 14 septembrie este sărbătorită Înălțarea Sfintei Cruci, numită și Ziua Crucii. În calendarul ortodox această dată este marcată cu roșu, fiind o mare sărbătoare creștină. Înălțarea Sfintei Cruci este sărbătorită în egală măsură și de catolici.
Înălțarea Sfintei Cruci – semnificație
Semnificația sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci este legată de două mari evenimente din istoria creștinismului.
Pe de-o parte, Înălțarea Sfintei Cruci semnifică găsirea crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, în data de 14 septembrie 335, și înălțarea ei în fața poporului de către patriarhul Macarie al Ierusalimului.
Pe de altă parte, Ziua Crucii semnifică aducerea sa de la perși în anul 629 și depunerea de către împaratul Heraclius în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, la data de 14 septembrie 630.
Post de Înălțarea Sfintei Cruci
În calendarul ortodox, pentru ziua de 14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci, se specifică foarte clar: se ține post (cu dezlegare la vin și ulei). Ziua Crucii este o mare sărbătoare și se postește, indiferent care este ziua din săptămână în care cade, căci crucea este simbolul patimilor Mântuitorului.
Cei care nu au probleme de sănătate, obișnuiesc să țină chiar post negru.
Conform tradițiilor populare, cine ține post de Ziua Crucii va scăpa de bolile grave și va fi ferit de necazuri. În plus, se spune că cel care în timpul unui moment greu de peste an își va aminti în ce zi din săptămână a căzut Ziua Crucii, va trece cu bine de încercare.
Ce nu se mănâncă de Ziua Crucii?
Pe lângă faptul că se ține post, în popor se păstrează o serie de interdicții legate de fructe și legume care nu se mănâncă de Înălțarea Sfintei Cruci.
De Ziua Crucii nu se mănâncă alimente de culoare neagră, dar nici fructe sau legume a căror formă amintește de semnul crucii.
Astfel, în ziua de 14 septembrie, dintre fructe nu se mănâncă nuci, prune și pepeni, iar dintre legume nu se mănâncă castraveți și usturoi. În plus, nu se mănâncă nici pește, pentru că se spune că "are cruce în cap".
Ce se împarte de Ziua Crucii?
Înălțarea Sfintei Cruci este și una dintre zilele de Moși de peste an, în care se pomenesc morții.
Conform tradiției, de Ziua Crucii se împart ulcele noi, împodobite cu fir roșu, pline cu miere, mied, lapte sau apă. Deasupra se pune o lumânare și un colac sau un covrig. Aceste ulcele se împart în special pe la casele unde se știe că sunt copii. Acolo unde nu sunt copii se împart vase mai mari, care ar putea fi utile în gospodărie.
Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii
În calendarul popular, Ziua Crucii se mai numește și "Crucea Mare".
Situată cu o zi înainte de echinocțiul de toamnă, sărbătoarea marchează sfârșitul verii și începutul toamnei. Este momentul în care insectele încep să se ascundă în pământ, pregătindu-se pentru iarnă, iar păsările migratoare pleacă spre țări mai calde. Pământul se închide și pentru flori și alte plante, care încep să se ofilească. Este ultima zi în care se mai pot culege plante de leac, care se sfințesc la biserică, se usucă și se țin la icoane. Se crede că florile de busuioc sfințite de Ziua Crucii pot alina durerile puternice. Tradiția spune că plantele care își mai păstrează frumusețea după Ziua Crucii sunt plante necurate. Iar fragii, dacă încă se mai găsesc după data de 14 septembrie, nu se mănâncă, pentru că ei sunt destinați morților.
Un alt nume popular pentru ziua de Înălțarea Sfintei Cruci este "Ziua Șarpelui". Se spune că, înainte de a intra în pământ, șerpii se adună și creează o piatră scumpă. Cine reușește să le ia această piatră, va avea puterea de a tămădui boli. Șerpii care au mușcat oameni în timpul anului nu mai au puterea să intre în pământ, fiind pedepsiți pentru acest păcat. Ei vor rămâne afară și vor muri.
Tot pe 14 septembrie se ține și Cârstovul Viilor, de acum începându-se culesul strugurilor. Preoții sfințesc via și butoaiele de vin, pentru ca recolta bogată să fie și în viitor. Nu se culeg strugurii de pe ultima tufă de vie, aceștia rămânând ca ofrandă păsărilor și fiind numiți "strugurii lui Dumnezeu".
Superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci
În lumea satului, Ziua Crucii este marcată și de o serie de superstiții:
- Dacă va tuna în Ziua Crucii, e semn că toamna va fi lungă.
- Dacă se adună ciorile, va cădea brumă în curând.
- Dacă în această zi cocorii se pregătesc să plece, vremea se va răci.
- Se spune că astăzi florile vorbesc între ele, înainte de a se usca.
- Florile strânse de Ziua Crucii și ținute la streașina casei vor ține trăsnetul departe.
- Prunele culese în dimineața zilei de 14 septembrie, pe nemâncate, sunt bune la descântece și la vindecarea bolilor.
- Se crede că cine nu ține sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci se va îmbolnăvi.
- Cine păstrează în portofel monede sfințite la biserică de Ziua Crucii se va bucură de bunăstare.
Rugăciune de Înălțarea Sfintei Cruci
De Înălțarea Sfintei Cruci, creștinii pot rosti Rugăciunea Sfintei Cruci, pentru a ține necazurile departe și pentru a își găsi liniștea.
"Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară diavolii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând cu veselie:
Bucură-te preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului nostri Iisus Hristos, care S-a pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe tine, cinstită Crucea Sa, spre alungarea pizmașului.
O, preacinstită si de viață făcătoare a Domnului Cruce, ajută-mi cu Sfânta Fecioară, Născătoarea de Dumnezeu și cu toți sfinții, în veci. Amin."
