Paștele Blajinilor 2024 (Paștele Morților)
Paștele Blajinilor, numit și Paștele Morților, are loc în fiecare an după Paștele ortodox. Deși este un moment de pomenire generală a morților, ziua aceasta este și una a bucuriei. Sărbătoarea Blajinilor are origini populare și este prezentă în toate tradițiile Europei de Est, însă Paștele Blajinilor arată diferit de la popor la popor și de la o zonă la alta.
Când este Paștele Blajinilor în 2024?
În cele mai multe zone din România, Paștele Blajinilor se sărbătorește la 8 zile după Paștele ortodox, adică în lunea de după Duminica Tomii. Ziua Blajinilor mai poartă și numele de "lunea morților" și este prima zi din Săptămâna neagră, dedicată celor trecuți la cele veșnice.
În anul 2024, Paștele Blajinilor este în data de 13 mai.
În Republica Moldova, Paștele Blajinilor se sărbătorește timp de mai multe zile și reprezintă cea mai importantă pomenire a morților.
Cine sunt Blajinii?
Cuvântul "blajin" își are originea în limba slavonă, unde blazen înseamnă "fericit".
În mitologia populară, Blajinii sunt oameni buni și miloși, care trăiesc pe o insulă, în apropierea Raiului, la hotarul dintre lumea aceasta și lumea de dincolo. Insula Blajinilor este înconjurată de Apa Sâmbetei, în care se varsă toate apele lumii. Apa Sâmbetei nu poate fi traversată, pentru că fierbe încontinuu, cu excepția zilei de sâmbătă.
După alte interpretări, țara Blajinilor ar fi situată sub pământ sau pe malul Eufratului.
Blajinii se mai numesc și "Rocmani", "Rohmani" sau "Rugmani", în funcție de zonă. Deși e vorba de tradiții foarte vechi, de origine precreștină, Blajinii au căpătat popularitate în urma răspândirii pe scară largă în Evul Mediu, în Țările Române, a romanului popular Alexandria.
Se crede că Blajinii sunt urmașii direcți ai lui Set, cel de-al treilea fiu al lui Adam și al Evei. Ei ar fi fost primii locuitori ai pământului sau chiar ar fi participat la facerea acestuia. După alte tradiții, Blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă atunci când Moise a despărțit apele. Blajinii erau oameni de statura unui copil (din acest motiv în popor mai sunt numiți și "pitici"), dar cu mâini lungi și capete mari. Conform unei credințe populare, Dumnezeu ar fi întors pământul, care era plat, cu susul în jos, iar Blajinii ar fi ajuns să îl sprijine. La Judecata de Apoi, îl va întoarce din nou cu fața în sus, astfel încât poporul Blajinilor să locuiască din nou pe pământ.
Blajinii umblă goi, se hrănesc cu fructe și își petrec vremea rugându-se. Bărbații trăiesc separat de femei și se întâlnesc cu acestea doar câteva zile pe an, de Paștele Blajinilor, pentru a face copii. Băieții sunt crescuți de mame până când ajung suficient de mari încât sa se poată hrăni, iar apoi se duc să trăiască alături de bărbați.
Se spune că Blajinii știu când le va sosi momentul morții. Atunci îmbracă hainele de mort și pleacă să traverseze un munte, fără a se mai întoarce vreodată acasă. Se crede că Blajinii nu au păcate, așa că după moarte ajung direct în Rai.
Paștele Blajinilor - semnificație
Blajinii sunt buni, blânzi și credincioși, însă nu știu să calculeze când vine Paștele. Tradiția spune că își dau seama doar atunci când văd că vin pe apa Sâmbetei cojile de ouă roșii aruncate de creștini, iar acest lucru se întâmpla de obicei la 8 zile după Paște. Atunci este momentul în care se sărbătorește Paștele Blajinilor. Când ajung la ei, cojile se transformă în ouă întregi și dintr-un ou mănâncă douăsprezece persoane.
Paștele Blajinilor este de fapt o pomenire colectivă a morților. Spre deosebire de alte pomeniri ale morților, Paștele Blajinilor a stârnit controverse tocmai din cauza originilor incerte. Mulți consideră că Paștele Morților este o sărbătoare populară, deci păgână, cu implicații ce nu se potrivesc dogmelor ortodoxe. Din contră, în multe părți ale țării, preoții participă la sărbătoare, sfințesc bucatele aduse spre împărțire și spre consum în cimitire, deci oficiază în mod firesc acest așa-zis parastas colectiv. Mai mult, Paștele Morților este un prilej de a-i pomeni și pe cei uitați sau neștiuți din neamul fiecăruia.
Ce se face de Paștele Blajinilor?
Conform obiceiurilor din România, de Paștele Blajinilor credincioșii îngrijesc mormintele rudelor decedate și aprind lumânări și tămâie. Se spune că cei care au grijă de mormintele străinilor vor fi răsplătiți de Dumnezeu pentru fapta lor bună. La picioarele crucilor și pe morminte se așază buchete de flori funerare.
În general, în ziua de Paștele Morților, slujba de sfințire se face direct la mormintele celor adormiți. Preoții sunt așteptați de credincioși cu ouă roșii, cozonaci, vin roșu și alte mâncăruri ce vor fi sfințite.
După ce preotul sfințește alimentele și îi pomenește pe cei răposați, rugându-se pentru ei împreună cu familia, mâncarea este împărțită tuturor celor prezenți.
Se crede că în această zi sufletele morților sunt libere și pot mânca din bucatele pregătite.
În unele zone, oamenii se așază pe iarbă, fie în cimitir, lângă biserică, fie în alt loc și se întind mese în amintirea celor adormiți. Conform obiceiurilor, se lasă să cadă în iarbă firimituri și picături de vin, pentru ca și cei morți să mănânce pe lumea cealaltă, inclusiv cei cărora nu li s-au făcut pomeni.
Ce se dă de pomană de Paștele Blajinilor?
Tradiția spune că dacă oamenii nu sărbătoresc Paștele Blajinilor și nu dau de pomană, morții vor veni noaptea și vor cere.
De Paștele Blajinilor se împart de pomană:
- ouă roșii
- pască
- cozonac
- colivă
- vin roșu
Ce nu se face de Paștele Blajinilor?
Tradițiile spun că de Paștele Blajinilor nu este bine să faci anumite lucruri:
- Nu se spală haine.
- Nu se coase.
- Nu se lucrează. Se crede că dacă lucrezi în această zi, va ploua când ai de lucru.
- Nu se bat covoare, pentru ca zgomotul provocat să nu îi sperie pe Blajini.
- Nu se vorbesc de rău morții.
