Mesaj sincere condoleanțe
Închide
Coroane si jerbe funerare

Priveghi - obiceiuri și superstiții

Priveghiul mortului este o un obicei străvechi, care are loc înainte de înmormântarea propriu-zisă. Chiar și Biserica sfătuiește oamenii – rudele și apropiații, să fie alături de cel adormit până în momentul înmormântării.

Ce este priveghiul?

Priveghiul înseamnă vegherea, păzirea mortului în nopțile de până la înmormântare și cuprinde mai multe manifestări ritualice al căror scop este protejarea celui adormit pe timpul cât se află în casă. Priveghiul are rolul și de a ajuta sufletul celui drag să părăsească așa cum se cuvine lumea celor vii, ușurând prin rugăciuni trecerea în lumea de dincolo.

Cuvântul "priveghi" provine din limba latină, de la pervigilium, care înseamnă o veghere lungă, în timpul nopții.

Priveghiul începe după ce are loc spălarea și îmbrăcarea mortului și după ce acesta este așezat în sicriu.

Cât durează un priveghi?

Conform obiceiului creștin, mortul se îngroapă după 3 zile. În aceste 3 zile (2 nopți), cât durează priveghiul, el se ține în casă.

Conform practicilor mai recente, în special în mediul urban (și având în vedere faptul că reglementările UE impun depunerea corpului la o casă mortuară), priveghiul are loc la capelă.

Priveghiul începe în prima zi, după apusul soarelui și se sfârșește în ultima zi, la răsărit.

De ce se păzește mortul?

După unele credințe populare, mortul se păzește și pentru că diavolul revendică trupul oamenilor, iar în timpul nopții poate veni și fura corpul. Din acest motiv, mortul trebuie bine păzit.

Unele superstiții afirmă că niciun animal nu trebuie să treacă peste sau pe sub corpul persoanei decedate, pentru că există riscul ca aceasta să se transforme în strigoi sau ca sufletul să intre în aceste animale. De aceea, în camera în care este așezat sicriul nu se lasă câini sau pisici.

Mortul nu trebuie să rămână niciodată singur în cameră și pentru a exista siguranța că nu se va stinge lumânarea de la căpătâiul său.

În plus, în popor se crede că mortul aude și vede ceea ce se întâmplă în jurul său, de aceea este bine ca cei apropiați să îi stea în preajmă.

De ce se acoperă oglinzile la priveghi?

După unele superstiții, în momentul morții cuiva, toate oglinzile din casă se acoperă, de obicei cu o pânză neagră, și rămân acoperite în timpul priveghiului sau se întorc cu fața la perete.

Oglinda este considerată un spațiu deschis, un spațiu de trecere între această lume și lumea de dincolo, iar acoperirea ei previne, conform credințelor, alte morți în familie.

Conform unor alte superstiții, oglinda se acoperă și pentru ca sufletul mortului să nu își găsească un refugiu în ea și să revină în casă sub formă de strigoi.

Cine merge la priveghi?

De obicei, la priveghi merg rudele apropiate, prietenii și vecinii, dar și alți oameni care doresc să își ia rămas bun, să se roage pentru cel decedat și să aline durerea celor rămași.

La priveghi nu se oferă invitații, însă oricine poate fi prezent pentru a se ruga alături de familie pentru cel trecut în neființă.

Se consideră că priveghiul este o faptă bună, pentru care participanții vor fi răsplătiți în viața de apoi.

Cum te îmbraci la priveghi?

Persoanele care se duc la priveghi se îmbracă în haine negre, decente, de doliu sau în culori închise.

Ținuta pentru priveghi trebuie să fie simplă, sobră și să denote respectul pentru eveniment.

Ce se duce la priveghi?

Cei care participă la priveghi aduc lumânări, dar și flori și coroane funerare.

Buchetele funerare pentru priveghi sunt de obicei realizate din garoafe, crizanteme, cale, crini, trandafiri, dar pot cuprinde și alte flori, care au avut o anumită semnificație sau importanță pentru persoana decedată.

Ce se face la priveghi?

Atunci când intră în casă, participanții la priveghi nu vor folosi formulele de salut obișnuite, ci vor spune "Dumnezeu să-l odihnească!" sau "Dumnezeu să-l ierte!". Apoi vor aprinde o lumânare la capul celui mort și vor săruta crucea și icoana aflate pe pieptul său.

În vechime, lumânările care erau aprinse la căpătâiul mortului erau însoțite și de bănuți care se puneau pe icoană. Acești bani puteau fi folosiți doar în scopuri bine determinate: se cumpăra băutura ce urma să fie dată de pomană celor care ajutau la pregătirea mortului sau se împărțeau la groapă copiilor sărmani. Dacă cel mort fusese el însuși sărac, banii acopereau cheltuielile de înmormântare pentru ca, se spunea, el trebuia să aibă cu ce plăti vămile văzduhului. Oamenii aduceau, pe lângă lumânări și bani, făină, tămâie, batiste și ștergare pentru momentul procesiunii. În Moldova și Transilvania se cântau cântece de înmormântare.

În perioada modernă, monedele au început să fie puse într-un vas sau într-o tavă și se folosesc pentru a acoperi o parte din cheltuielile parastasului.

Cei adunați în casă pentru priveghiul mortului vorbesc despre cum a fost el în timpul vieții: ce fel de om a fost, ce fapte bune a făcut cât a trăit etc. Cândva se spunea că aici, la priveghi, avea loc prima judecată: tribunalul pământesc! Dacă omul a fost bun, nimeni nu îl vorbește rău. Dacă nu a fost bun, participanții la priveghi mai degrabă îl compătimesc decât să îl judece.

În lumea tradițională a satelor, în timpul priveghiului, câțiva dintre cei de-ai casei pregătesc coliva, împodobesc bradul funerar, fac cele necesare pentru înmormântare. Cândva femeile pregăteau făina pentru colaci, împleteau cununi de flori – transpuse astăzi în aranjamente funerare moderne sau coseau hainele în care se îmbrăca mortul, în cazul în care acestea nu erau gata din timp.

Persoanele care participă la priveghi se roagă pentru iertarea păcatelor celui decedat și pentru viața veșnică. Aceste rugăciuni au rolul de a-l ajuta pe răposat în drumul său spre veșnicie, devreme ce el nu se mai poate ruga.

În zilele noastre, priveghiul se desfășoară într-un cadru sobru, în care rugăciunile ocupă locul principal, evitându-se excesele. În vechime însă (pe alocuri și astăzi), în unele zone din Transilvania și Moldova, se organizau diferite jocuri (așa numitele "jocuri de priveghi") și întreceri, se cânta, iar bătrânii spuneau glume și povești. Atmosfera generală era una de bucurie, iar participanții se purtau ca și cum cel mort ar fi fost în viață. Explicația acestui fapt se găsește în credința că moartea înseamnă doar un alt început, într-o nouă viață.

Ce se mănâncă la priveghi?

Celor prezenți la priveghi li se aduce în timpul nopții ceva de mâncare și de băut, "de sufletul mortului". În vechime se aduceau plăcinte, colaci și rachiu.

Astăzi familia persoanei decedate oferă participanților mâncare sfințită de preot, colaci, colivă și vin.

Ce rugăciuni se zic la priveghi?

Rugăciunile pentru priveghi sunt rugăciuni pentru sufletul celui mort.

Credincioșii, de obicei cei mai în vârstă, citesc psalmi din Psaltire, iar seara preotul citește Stâlpii, rugăciuni pentru sufletul celui adormit.

Aranjamente funerare care te-ar putea interesa

Comanda rapida - 0374.87.74.87